Website-ul www.clinica-medicala-westclinique.ro utilizeaza cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor

Home

Ateroscleroza

GENERALITATI.

Ats. este o boala a sistemului circulator arterial si inseamna ingrosarea focala a peretelui arterial prin depunere de colesterol, grasimi, celule patologice, fibrin si calciu. Boala afecteaza toate arterele organismului dar mai ales arterele mari si medii: aorta, arterele inimii (coronare), arterele carotide (care iriga creierul), arterele membrelor inferioare si superioare, arterele renale, arterele mezenterice. Ats. este o boala ce a  afectat omul din cele mai vechi timpuri- stigmatele acestei boli au fost gasite la mumiile egiptene si chiar la omul preistoric- dar pana in sec. xx incidenta ei era foarte mica. Incidenta ats. a crescut in mod accelerat in prezent  devenind prima cauza a afectarii vasculare cardiace, cerebrale si periferice. Ats. este o boala lent progresiva cu debut la varste tinere, uneori chiar din copilarie dar este asimptomatica atat timp cat ingrosarile focale din peretele arterial (placile aterosclerotice) sunt mici si nu produc o piedica in calea fluxului sangvin. La unele persoane, boala are o progresie rapida cu debutul simptomelor si a complicatiilor in decada a doua sau a treia de viata. Alti pacienti prezinta simptome doar dupa decada a sasea sau a saptea. Nu se stie inca cu certitudine care este cauza primara si cum debuteaza boala dar mai multe teorii sustin ca boala incepe atunci cand stratul interior al peretelui arterial- endoteliul, sufera o leziune la a carei producere participa din plin factorii de risc: fumatul, hipertensiunea arteriala, concentratiile mari de colesterol si trigliceride din sange, diabetul zaharat, obezitatea s a.. Aceasta leziune permite colesterolului (transportat in sange de catre lipoproteinele "caraus" cu densitate joasa -LDL colesterol) sa se depoziteze in intima (endoteliul) arterei. In scop de aparare organismul trimite macrofage- celule ale sistemului imunitar- pentru a elimina acest colesterol "rau" din peretele arterial. Dar, de multe ori macrofagele supraincarcate cu colesterol raman sechestrate in leziune, uneori chiar se divid (inmultesc), produc substante nocive care duc la cresterea in dimensiuni a placii aterosclerotice, proliferarea tesutului conjunctiv,depunere de colagen, fibrina si calciu.. Evolutia in timp a placilor de aterom poate fi diferita. Unele se opresc din crestere la dimensiuni mici care nu produc simptome. Altele cresc lent si progresiv pana cand ating dimensiuni care ingusteaza semnificativ diametrul vasului, reduc fluxul sangelui si produc simptome si semne de ischemie cronica. Acestea sunt placi ats. stabile care sunt bogate in tesut extracelular si celule musculare. Alte placi, cele instabile (bogate in macrofage si colesterol dar cu capul fibros slab reprezentat) , chiar atunci cand sunt mici si nesemnificative ca obstacol in calea curgerii sangvine, pot suferi o ruptura care duce la expunerea de substante trombogene (cum ar fi colagenul), coagularea locala a sangelui si formarea unui tromb ce obtureaza (blocheaza) subit si complet lumenul vasului. Aceasta blocare brusca a arterei duce la necroza (moartea) tesuturilor din zona irigata de artera bolnava: infarct miocardic, accident vascular cerebral, gangrena membrelor sau formarea unor trombi mai mici care se desprind si embolizeza in arterele periferice mai mici.

SIMPTOMATOLOGIE
In functie de teritoriul arterial afectat in mod predominant, ateroscleroza poate produce mai multe boli cardiovasculare. Cardiopatia ischemica sau boala cardiaca coronariana este rezultatul localizarii Ats.  la arterele inimii- coronare. Placile semnificative si stabile produc dureri anginoase de efort. Ruptura placii instabile, cu formare de tromb ocluziv, duce la aparitia infarctului miocardic. Bolile cerebrovasculare se manifesta prin parestezii si deficite motorii, accidente ischemice tranzitorii, ameteli, stari lipotimice, sincope, cefalee. Sindroamele de ischemie periferica a membrelor, mai ales a membrelor inferioare, se manifesta prin claudicatie intermitenta (durere sau senzatie de greutate in gamba/ coapsa la mers), vindecarea greoaie a plagilor/ bataturilor de la nivelul respectiv sau prin gangrena (moartea tesuturilor afectate de ischemie) in situatia cea mai grava.Cand placile de aterom sunt localizate in arterele din abdomen, Ats. poate produce sindroame de ischemie mezenterica cu dureri abdominale, postprandiale iar localizarea la rinichi duce la boala renala cronica si/sau hipertensiune arteriala renovasculara (datorata producerii de substante vasoconstrictoare de catre rinichiul hipoperfuzat).

DIAGNOSTIC
Pacientul cu factori de risc , mai ales daca sunt multipli, au nevoie de consult medical si o serie de investigatii pentru diagnosticarea si tratarea din timp a aterosclerozei, chiar inainte de aparitia simptomelor. Examenul clinic poate evidentia sufluri vasculare, produse de curgerea sangelui prin arterele cu placi de aterom semnificative si care sunt audibile plasand stetoscopul deasupra arterelor afectate (carotide, subclaviculare, femurale, poplitee, renale). Uneori se pot palpa anevrisme (dilatari patologice)  ale arterelor periferice produse de ateroscleroza. Scaderea fluxului sangvin in arterele ingustate de ateroscleroza duce la diminuarea pana la disparitie a pulsului in teritoriul afectat sau la diferente de tensiune arteriala masurata la brate sau o tensiune mai mare masurata la brate fata de membrele inferioare (in mod normal este mai mica).

INVESTIGATII.
Angiografia cu substanta de contrast si testul ecg de efort erau considerate metodele principale de diagnostic a stenozelor aterosclerotice critice (care ingusteaza lumenul vascular cu peste 75%) dar studiile clinice au aratat ca doar 14% din evenimentele vasculare importante se intampla pe aceste placi, restul survenind pe placi mai mici dar instabile, vulnerabile, de multe ori la pacienti asimptomatici pana in momentul producerii evenimentului.Deacea este importanta depistarea ats.inainte ca ca aceasta sa produca simptome. Analiza sangelui pune in evidenta nivelul colesterolului seric si, mai ales, a fractiunii LDL colesterolului si scaderea fractiunii HDL colesterolului- lipoproteine cu densitate inalta care au proprietatea de a elimina colesterolul din peretele vascular. Analizele sangvine pot descoperi o crestere a glicemiei, rezistenta crescuta la insulina (mai ales la obezi) sau alti factori de risc(homocisteina, proteina C reactiva). Ecografia vasculara si examinarea doppler vasculara (prin intermediul ultrasunetelor) pot vizualiza interiorul arterei, relieful peretelui vascular precum si prezenta placilor aterosclerotice. Masurarea grosimii intima-medie a arterelor carotide prin ecografie vasculara poate diagnostic oats. incipienta. Examinarea doppler, atunci cand demonstreaza fluxuri turbulente si cu viteza mare, diagnosticheaza ateroscleroza cu semnificatie hemodinamica (cea care pune obstacol in calea curgerii sangelui). Tomografia computerizata poate vizualiza placile aterosclerotice din peretele vascular, mai ales pe cele cu depunere importanta de calciu, iar scorul de calciu coronar poate fi un indiciu de ats. si in absenta leziunilor evidente..Ecografia Doppler intravasculara este o metoda invaziva eficienta, dar costisitoare de depistare a ats.

TRATAMENT
Odata instalata, Ats. si placile aterosclerotice raman pentru toata viata in peretele arterelor. Nu exista inca un tratament capabil sa elimine boala dar modificarile stilului de viata, facute cu scopul de a reduce factorii de risc si tratamentul medicamentos al factorilor de risc pot sa incetineasca sau chiar sa opreasca evolutia bolii. Modificarile stilului de viata implica oprirea fumatului, o dieta alimentara sanatoasa (hipocalorica la obezi si supraponderali, cu reducerea alimentelor bogate in grasimi polisaturate, cresterea ponderii legumelor si fructelor, reducerea consumului de alcool), activitate fizica de intensitate moderata zilnica ce contribuie la imbunatatirea metabolismului lipidelor, combaterea obezitatii, hipertensiunii arteriale, controlul mai bun asupra diabetului zaharat. Tratamentul medicamentos al aterosclerozei are acelasi scop de incetinire sau oprire a evolutiei bolii. Statinele sunt cele mai importante intre medicamentele folosite cu acest scop. Ele reduc producerea colesterolului in ficat dar au si actiune la nivelul peretelui vascular iar pentru unele statine exista chiar dovezi ca reduc dimensiunile placii de aterom. De aceea statinele (care, din fericire, nu au efecte adverse importante) se folosesc pe scara larga ca tratament cronic pentru preventia si tratamentul aterosclerozei.
Pacientii cu ateroscleroza avansata si sindroame clinice, necesita tratament specific tipului de boala. Tratament medicamentos antianginos, vasodilatator cerebral sau periferic sau tratamente de  revascularizare miocardica, cerebrala sau periferica, interventionala sau chirurgicala in caz de sindroame de ischemie importante.

PROFILAXIA
Ats. se face prin aceeasi combatere a factorilor de risc cu modificarea stilului de viata, tratamentul eficient igieno-dietetic si medicamentos al hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat, obezitatii. In caz de dislipidemie importanta sau in prezenta mai multor factori de risc, se impune tratamentul preventivcu statine, chiar in absenta de date diagnostice pentru Ats. In caz de factori de risc multipli, mai ales dupa varsta de 40 de ani, este justificata administrarea de aspirina in doza mica, pentru prevenirea complicatiilor trombotice.

Autor - dr.Lila Martin, medic specialist cardiologie, competenta ecografie cardiaca si Doppler vascular.
Pentru detalii legate de programare apelati call-center 0339919